Vlasina

Pentru alte sensuri, vedeți Vlasina (dezambiguizare).
Vlasina
—  râu  —

Țară Serbia
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Vlasina este o regiune muntoasă din sud-estul Serbiei.[1] Este o zonă de frontieră cu Bulgaria, o regiune a Rodopilor Serbiei, cu roci vechi și munți. Cele mai proeminente forme de relief sunt râul Vlasina și lacul Vlasina. Regiunea corespunde teritoriilor comunelor Crna Trava,[2] Vlasotince și Surdulica.[3][4][5]

Regiunea este formată din patru microregiuni mai mici: Crna Trava, Znepolje, Lužnica și Vlasotince. Lângă Vlasotince, rămășițele erupțiilor vulcanice antice sunt încă foarte vizibile.

Economie

Cel mai mare centru al întregii regiuni este orașul Vlasotince, dar, în general, zona este una dintre cele mai puțin dezvoltate din Serbia, foarte săracă și extrem de depopulată. De exemplu, populația comunei Crna Trava a scăzut de la aproximativ 14.000 de locuitori în 1953 la doar 2.500 în 2002. În consecință, densitatea a scăzut de la 43 pe km² în 1953 la doar 8 pe km² în 2002.

O autostradă circulară leagă văile râurilor Vlasina și Južna Morava.

În 2005, Hellenic Bottling Co., o filială a The Coca-Cola Company, a cumpărat fabrica locală de îmbuteliat apă („Rosa” este o marcă comercială a acestei ape), care este situată aproape de izvorul Vlasinei, provocând astfel potestări ale ecologiștilor locali.[6] Activiștii "Bazei Ecologice Sud" (Eko baza Jug) s-au temut de supraexploatarea care usucă sursele râului.

Viață sălbatică

În 2018 s-a anunțat că liliacul european cu coadă, Tadarida teniotis, neînregistrat anterior în Serbia, a fost descoperit trăind în regiunea Vlasina. Este a 31-a specie de liliac care locuiește în țară și cea cu cea mai mare anvergură a aripilor.[7]

Note

  1. ^ „Vlasina”. Ramsar Sites Information Service. Accesat în . 
  2. ^ Danilo Kocić (11 April 2020). Некад беше Вилин Луг [Once there was a Fairy Grove]. Politika-Magazin, No. 1171 (in Serbian). pp. 20–21.
  3. ^ Jovan Đ. Marković (1990): Enciklopedijski geografski leksikon Jugoslavije; Svjetlost-Sarajevo; ISBN: 86-01-02651-6
  4. ^ Veliborka Staletovic, Environmentalists Against Exploitation of Potable Water, 23 February 2005, published at [1]
  5. ^ Valentina Zlatković (2007-06-22) Biser juga pod zaštitom države[nefuncțională – arhivă]. Politika
  6. ^ „Serbian president attends takeover of "Vlasinka"”. Tanjug. . 
  7. ^ Ana Vuković (). „Sredozemni repaš nađen i u Srbiji” [European free-tailed bat discovered in Serbia]. Politika (în sârbă). p. 12. 


v • d • m
Arii protejate din Serbia și Kosovo
Parcuri naționale
Đerdap  • Fruška Gora  • Kopaonik  • Šar  • Tara
 Canionul Rugova
Parcuri naturale
Begečka jama  • Golija  • Grmija  • Jegrička  • Kamaraš  • Šargan - Mokra Gora  • Lacul Palić  • Ponjavica  • Sićevo Gorge  • Stara Planina  • Tikvara  • Stara Tisa  • Zlatibor
Rezervații naturale
Bagremara  • Brzansko Moravište  • Bukovo  • Stari Begej – Carska Bara  • Danilova kosa  • Deliblato Sand  • Goč  • Gornje Podunavlje  • Jelašnička river Gorge  • Jerma • Karađorđevo  • Koviljsko-petrovaradinski rit  • Kraljevac  • Lacul Ludaš  • Obedska bara  • Okanj  • Osredak  • Pășunile Dropiei mari  • Prebreza  • Prokop  • Selevenjske pustare  • Slano Kopovo  • Suva Planina  • Titelski Breg  • Trešnjica river Gorge  • Uvac  • Venerina padina  • Vinatovača  • Zasavica
Monumente ale naturii
(selecție)
Đavolja Varoš  • Peștera de marmură  • Peștera Resavska  • Defileul Rugova  • Braniștea Šalinac  • Lacul Vlasina
Peisaje cu
trăsături remarcabile
Avala  • Đetinja Gorge  • Gradac Gorge  • Kamena Gora  • Kosmaj  • Ćelije  • Izvoarele Mali Rzav  • Miruša Waterfalls  • Ovčar-Kablar Gorge  • Valea râului Pčinja  • Radan  • Lepterija - Soko Grad  • Ras  • Sopoćani  • Subotička Peščara  • Marea Insulă a Războiului  • Vlasina  • Munții Vârșeț (Vršac)  • Zaovine
Control de autoritate