Teorema cleștelui

În analiza matematică, Criteriul majorării furnizează o condiție suficientă privind convergența unui șir.

Enunț

Fie (an), (bn), (xn) trei șiruri cu proprietățile:

  • a n x n b n , n n 0 ; {\displaystyle a_{n}\leq x_{n}\leq b_{n},\forall n\geq n_{0};}
  • lim n a n = lim n b n = a . {\displaystyle \lim _{n\to \infty }a_{n}=\lim _{n\to \infty }b_{n}=a.}

Atunci șirul (xn) este convergent și are limita a.

Demonstrație

Fie ε>0, ales arbitrar. Cum a n a , b n a , {\displaystyle a_{n}\rightarrow a,\;b_{n}\rightarrow a,} va exista un rang n ϵ n 0 {\displaystyle n_{\epsilon }\geq n_{0}} astfel încât:

n n ϵ {\displaystyle \forall n\geq n_{\epsilon }} să fie îndeplinite condițiile: | a n a | < ϵ {\displaystyle \left\vert a_{n}-a\right\vert <\epsilon } și | b n a | < ϵ . {\displaystyle \left\vert b_{n}-a\right\vert <\epsilon .}
Din condițiile de mai sus avem: ϵ < a n a < ϵ {\displaystyle -\epsilon <a_{n}-a<\epsilon } și ϵ < b n a < ϵ {\displaystyle -\epsilon <b_{n}-a<\epsilon } .

De aici:

n n ϵ , ϵ < a n a x n a b n a < ϵ , {\displaystyle \forall n\geq n_{\epsilon },\;\;-\epsilon <a_{n}-a\leq x_{n}-a\leq b_{n}-a<\epsilon ,}

ceea ce arată că:

lim n x n = a . {\displaystyle \lim _{n\to \infty }x_{n}=a.}

Exemplificare

Cu ajutorul criteriului majorării se poate calcula limita seriei:

lim n ( 1 n 2 + 1 + 1 n 2 + 2 + + 1 n 2 + k n ) , k N . {\displaystyle \lim _{n\to \infty }\left({\frac {1}{\sqrt {n^{2}+1}}}+{\frac {1}{\sqrt {n^{2}+2}}}+\cdots +{\frac {1}{\sqrt {n^{2}+kn}}}\right),k\in \mathbb {N} .}

Rezolvare

Se notează:

a n = 1 n 2 + 1 + 1 n 2 + 2 + + 1 n 2 + k n {\displaystyle a_{n}={\frac {1}{\sqrt {n^{2}+1}}}+{\frac {1}{\sqrt {n^{2}+2}}}+\cdots +{\frac {1}{\sqrt {n^{2}+kn}}}}

Se observă că:

1 n 2 + k n + + 1 n 2 + k n ( d e k n o r i ) a n 1 n 2 + 1 + + 1 n 2 + 1 ( d e k n o r i ) {\displaystyle {\frac {1}{\sqrt {n^{2}+kn}}}+\cdots +{\frac {1}{\sqrt {n^{2}+kn}}}\;\;(de\;kn\;ori)\;\;\leq a_{n}\leq {\frac {1}{\sqrt {n^{2}+1}}}+\cdots +{\frac {1}{\sqrt {n^{2}+1}}}\;\;(de\;kn\;ori)\;\;\iff }
k n n 2 + k n a n k n n 2 + 1 , n N {\displaystyle \iff \;\;{\frac {kn}{n^{2}+kn}}\leq a_{n}\leq {\frac {kn}{n^{2}+1}},\;\forall n\in \mathbb {N} ^{*}}
(1)

Deoarece:

lim n k n n 2 + k n = lim n k n n 1 + k n , {\displaystyle \lim _{n\to \infty }{\frac {kn}{\sqrt {n^{2}+kn}}}=\lim _{n\to \infty }{\frac {kn}{n{\sqrt {1+{\frac {k}{n}}}}}},}
lim n k 1 + k n = k {\displaystyle \lim _{n\to \infty }{\frac {k}{\sqrt {1+{\frac {k}{n}}}}}=k\;\;}   și   lim n k n n 1 + 1 = lim n k 1 + 1 n 2 = k . {\displaystyle \;\;\lim _{n\to \infty }{\frac {kn}{\sqrt {n^{1}+1}}}=\lim _{n\to \infty }{\frac {k}{\sqrt {1+{\frac {1}{n^{2}}}}}}=k.}

Prin urmare:

lim n k n n 2 + k n = lim n k n 1 + 1 n 2 = k {\displaystyle \lim _{n\to \infty }{\frac {kn}{\sqrt {n^{2}+kn}}}=\lim _{n\to \infty }{\frac {kn}{\sqrt {1+{\frac {1}{n^{2}}}}}}=k}
(2)

Din (1) și (2), aplicând criteriul majorării, rezultă:

lim n a n = k . {\displaystyle \lim _{n\to \infty }a_{n}=k.}