Sinestezie

Pentru alte sensuri, vedeți Sinestezie (dezambiguizare).

Nu confundați cu Synthesia.

Clasificare și resurse externe
Sinestezie (eng, Synesthesia)
Iată una din posibilele variante ale modului în care o persoană cu condiția de sinestezie ar putea percepe litere și cifre. Cei mai mulți sinestezi percep semnele respective foarte asemănător cu felul în care le percepe majoritatea oamenilor (în exact culorile care sunt afișate), dar pot percepe culorile printr-o anumită asociere sau evocare.
Specialitate	Psihiatrie, neurologie, medicină
ICD-11
OMIM	612759
MeSH ID	D000080311
Modifică date / text

Sinestezia este o experiență de percepție. Termenul și conceptul originează în psihologie, neurologie și medicină generală, fiind un fenomen sau o condiție, ce apare la nivelul organelor de simț umane, și care constă în fenomenul perceptiv prin care stimularea unei căi senzoriale sau cognitive duce la experiențe involuntare într-o a doua (și sau chiar a treia) cale senzorială sau cognitivă.^[1]^[2]

Oamenii care raportează o istorie, mai mult sau mai puțin constantă, de-a lungul vieții lor, de astfel de experiențe de interconectare senzorială, sunt cunoscuți ca sinestezi. Conștientizarea percepțiilor sinestezice variază de la persoană la persoană.^[3]

În sinestezie, secvențele spațiale, temporale sau formele cifrelor și numerelor, numerele, lunile anului sau zilele săptămânii determină locații precise în spațiu (spre exemplu, 1980 poate fi „mai îndepărtat” decât 1990) sau poate apărea ca o hartă tridimensională (în sensul acelor de ceasornic sau în sens invers acelor de ceasornic).^[4]^[5] Asociațiile sinestezice pot apărea în orice combinație și orice număr de simțuri sau căi cognitive.^[6]

Folosirea termenului de sinestezie în literatură (vezi, sinestezie (procedeu literar)) este inspirată din fenomenul similar, termen folosit în psihologie, neurologie și medicină generală, și se referă la o modalitate literară menită de a crea experiențe de percepție de tip estetic simbolist prin „manipularea” vocalelor și consoanelor.^[7].

Tipuri de sinestezie

Deocamdată, sunt recunoscute două forme generale de sinestezie:

sinestezia proiectivă — subiecții văd culori, forme sau forme atunci când sunt stimulați (versiunea mai larg înțeleasă a sinesteziei) și
sinestezia asociativă — simțirea unei conexiuni foarte puternice și involuntare între stimul și sentimentul pe care îl declanșează.

De exemplu, în cromestezie (sunet la culoare), un „proiector” poate auzi o trompetă și poate vedea un triunghi portocaliu în spațiu, în timp ce un „asociator” ar putea auzi o trompetă și poate gândi foarte puternic, „că sună portocaliu.”

Cele mai frecvent cunoscute și analizate cazuri de diferite sorturi de sinestezie sunt prezentate mai jos, pe scurt.

Cromostezia

Articol principal: Cromostezia.

O formă relativ comună de sinestezie este asocierea sunetelor cu culori. Pentru unii dintre sinestezi, sunetele foarte obișnuite ale unei zile, așa cum sunt deschiderea și închiderea ușilor, oameni stând la masă și mâncând, sunetele unei străzi, și altele, pot declanșa viziunea unor anumite culori, diferit asociate cu acțiunea întreprinsă. Pentru alții, culorile sunt declanșate atunci când diferite instrumente sau cântăreți interpretează melodii sau doar emit note muzicale. Oamenii, care au condiția sinesteziei lor legată de muzică, au auz muzical de cea mai bună calitate, indiferent dacă sunt muzicieni sau nu, datorită abilitații lor de a asocia de a auzi și asocia instantaneu o notă muzicală anume cu o culoare sau nuanță foarte precisă.^[8]

Culorile declanșate de anumite sunete, precum și toate experiențele sinestezice vizuale sunt cunoscute ca fotisme (îm engleză, photisms).

Semne și simptome

Anumite persoane sinestezice explică adesea faptul că nu erau conștiente de experiențele lor senzoriale, până nu realizeaseră că alții nu aveau astfel de experiențe, în timp ce alte persoane simțeau că ar fi trebuit ca să nu relateze altora experiențele lor, considerând câ ar trebui considerate secretul personal, de-a lungul întregii lor vieți.^[9] Amestecul de automatism și de inefabil al experiențelor sinestezice sugerează puternic că asocierea acestor trăiri este dincolo de ordinar. Natura consistentă, dar involuntară a fenomenologiei definește sinestezia ca o experiență cât se poate de reală. Majoritatea sinestezilor indică că experiențele lor, de această natură, sunt fie relativ neutre sau plăcute. În rare cazuri, unii sinestezi afirmă că experiențele lor se manifestă ca o supra utilizare a simțurilor. ^[10] ^[11]

Deși adesea, în cultura populară, sinestezia este prezentată stereotipic ca o condiție medicală sau ca o alterare neurologică, mulți dintre sinestezi nu percep condiția lor ca ceva diferit sau chiar ca un handicap. Dimpotrivă, unii dintre aceștia prezintă condiția ca un plus, ca pe ceva special, de care nu ar vrea să se lipsească. Mulți dintre sinestezi devin conștienți de modul lor diferit de percepție încă din copilărie. Alții au învățat cum să folosească creativ abilitatea aceasta în viața de zi cu zi. Foarte frecvent, sinestezii folosesc abilitatea lor specială în memorarea numelor, adreselor, numerelor de telefon, calcule mentale, dar și în activități creative complexe, precum sunt artele vizuale, muzică, teatru.^[9]

Datorită varietății individuale umane și a definirii sinesteziei într-un sens relativ larg, experiențele individuale pot varia extrem de mult, în moduri foarte diferite. Acest tip de variabilitate foarte mare fusese una din primele remarci profesionale referitoare la fenomen la începuturile cercetării sale.^[12] Spre exemplificare, în sinestezia de tip lingvistic orientată (vezi Personificarea lingvistică ordonată), unii dintre sinestezi indică vocalele ca fiind mai intens colorate, iar alții indică consoanele ca fiind astfel. Rapoartele personale, interviurile, notele autobiografice ale sinestezilor demonstrează o largă varietate de tipuri și sub-tipuri sinestezice, conștientizarea perceperii diferențelor și a discrepanțelor între sinestezi și non-sinestezi, precum și felul în care sinestezia poate fi utilizată la locul de muncă, în procesul de creație și în viața zilnică.^[9]^[13]

Mecanism

Istoric

Vezi și

Alochiria — (en Allochiria)
Autonomous Sensory Meridian Response — (en ASMR)
Channel Orange — (en Channel Orange)
Drug psihedelic — (en Psychedelic drug)
Efectul McCollugh — (en McCollough effect)
Formele gândului sau Modul în care gândul se formează — (en Thought-Forms)
Halucinație — (en Hallucination)
Ideastezie — (en Ideasthesia)
Ideofonie — (en Ideophone)
Muzică vizuală — (en Visual music)
Parosmie — (en en:Parosmia)
Personalitate înclinată spre fantezie — (en Fantasy prone personality)
Substituție senzorială — (en Sensory substitution)
Sunetul ''galben'' — (en The Yellow Sound)
Teoria vibrațională a mirosului — (en Vibration theory of olfaction)

Bibliografie (în limba engleză)

en de Broucker T (aprilie 2013). „[Synaesthesia, an augmented sensory world: phenomenology and literature review]”. Revue Neurologique (Review) (în franceză). 169 (4): 328–334. doi:10.1016/j.neurol.2012.09.016. PMID 23434143.
en Cohen Kadosh R, Terhune DB (februarie 2012). „Redefining synaesthesia?” (PDF). British Journal of Psychology (Review). 103 (1): 20–23. doi:10.1111/j.2044-8295.2010.02003.x. PMID 22229770.
en De Cordoba MJ, Riccò D, Day S (iulie 2014). Synaesthesia: Theoretical, artistic and scientific foundations. Granada, Spain. p. 372. ISBN 978-84-939054-9-1.
en Dael N, Sierro G, Mohr C (octombrie 2013). „Affect-related synesthesias: a prospective view on their existence, expression and underlying mechanisms”. Frontiers in Psychology (Review). 4: 754. doi:10.3389/fpsyg.2013.00754 . PMC 3798864 . PMID 24151478.
en Fitzgibbon BM, Enticott PG, Rich AN, Giummarra MJ, Georgiou-Karistianis N, Bradshaw JL (ianuarie 2012). „Mirror-sensory synaesthesia: exploring 'shared' sensory experiences as synaesthesia”. Neuroscience and Biobehavioral Reviews (Review). 36 (1): 645–657. doi:10.1016/j.neubiorev.2011.09.006. PMID 21986634.
en Luke DP, Terhune DB (octombrie 2013). „The induction of synaesthesia with chemical agents: a systematic review”. Frontiers in Psychology (Review). 4: 753. doi:10.3389/fpsyg.2013.00753 . PMC 3797969 . PMID 24146659.
en Mylopoulos MI, Ro T (octombrie 2013). „Synesthesia: a colorful word with a touching sound?”. Frontiers in Psychology (Review). 4: 763. doi:10.3389/fpsyg.2013.00763 . PMC 3804765 . PMID 24155733.
en Price MC, Mattingley JB (mai 2013). „Automaticity in sequence-space synaesthesia: a critical appraisal of the evidence” (PDF). Cortex; A Journal Devoted to the Study of the Nervous System and Behavior (Review). 49 (5): 1165–1186. doi:10.1016/j.cortex.2012.10.013. PMID 23237480.
en Rothen N, Meier B, Ward J (septembrie 2012). „Enhanced memory ability: Insights from synaesthesia”. Neuroscience and Biobehavioral Reviews (Review). 36 (8): 1952–1963. doi:10.1016/j.neubiorev.2012.05.004. PMID 22634573.
en Sinke C, Halpern JH, Zedler M, Neufeld J, Emrich HM, Passie T (septembrie 2012). „Genuine and drug-induced synesthesia: a comparison”. Consciousness and Cognition (Review). 21 (3): 1419–1434. doi:10.1016/j.concog.2012.03.009. PMID 22521474.
en Simner J (februarie 2012). „Defining synaesthesia” (PDF). British Journal of Psychology (Review). 103 (1): 1–15. doi:10.1348/000712610X528305. PMID 22229768.
en Suslick KS (decembrie 2012). „Synesthesia in science and technology: more than making the unseen visible”. Current Opinion in Chemical Biology (Review). 16 (5–6): 557–563. doi:10.1016/j.cbpa.2012.10.030. PMC 3606019 . PMID 23183411.
en Ward J (2013). „Synesthesia”. Annual Review of Psychology (Review). 64: 49–75. doi:10.1146/annurev-psych-113011-143840. PMID 22747246.
en Danis A. „Grapheme → colour synesthesia”. Numberphile. Brady Haran. Arhivat din original la 18 septembrie 2015. Accesat în 6 aprilie 2013.
en Palmer S, Schloss KB (21 august 2015). „What's the Color of Your Favorite Song? – The Crux”. Discover Magazine Blogs. Kalmbach Publishing Co. Arhivat din original la 15 noiembrie 2019. Accesat în 19 februarie 2022.
en Synesthesia la Internet Encyclopedia of Philosophy - Enciclopedia de filozofie a Internetului

Note

^ en Dictionary.com article for synaesthesia, accessed 2022-02-19
^ en https://www.sussex.ac.uk/synaesthesia/topics accessed 2022-02-19
^ en Internet Encyclopedia of Philosophy pe website-ul University of Tennessee at Martin —accesat la 2022-02-19
^ en Galton F (1880). „Visualized Numerals”. Nature. 21 (543): 494–5. Bibcode:1880Natur..21..494G. doi:10.1038/ 021494e0  Verificați valoarea |doi= (ajutor).
^ en Seron X, Pesenti M, Noël MP, Deloche G, Cornet JA (august 1992). „Imagini cu numere sau „Când 98 este stânga sus și 6 albastru deschis"”. Cogniție. 44: 159–196. doi:10.1016/0010-0277(92)90053-K. PMID 1511585. Parametru necunoscut |problema= ignorat (ajutor)
^ en -mind/emotions/synesthesia1.htm „Cum funcționează sinestezia” Verificați valoarea |url= (ajutor). 1 ianuarie 1970. Accesat în 2 mai 2016. Parametru necunoscut |site-ul web= ignorat (ajutor)^{[nefuncțională]}
^ Ion Pachia Tatomirescu, Dicționar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației ..., Timișoara, Editura Aethicus, 2003, pp. 400
^ en „Absolute Pitch and Synesthesia | The Feinstein Institute for Medical Research”. The Feinstein Institute for Medical Research (în engleză). Arhivat din original la 13 decembrie 2017. Accesat în 19 februarie 2022.
^ ^a ^b ^c en van Campen C (2007). The Hidden Sense: Synesthesia in Art and Science. Cambridge, Massachusetts: MIT Press. ISBN 978-0-262-22081-1. OCLC 80179991. ^{[necesită pagina]}
^ en Sagiv N, Robertson LC (2005). Synesthesia: perspectives from cognitive neuroscience. Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-516623-1. OCLC 53020292.
^ en van Campen C (2007). The Hidden Sense: Synesthesia in Art and Science. Cambridge, Massachusetts: MIT Press. ISBN 978-0-262-22081-1. OCLC 80179991
^ fr Flournoy T (2001). Des phénomènes de synopsie (Audition colorée). Adamant Media Corporation. ISBN 978-0-543-94462-7. ^{[necesită pagina]}
^ de ^{[referință neconformată]} Dittmar A, ed. (2007). Synästhesien. Roter Faden durchs Leben? [Synesthesia. A red thread through life?] (în German). Essen: Verlag Die Blaue Eule. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)