Scufița Roșie

„Scufița Roșie”
Ilustrație de Jessie Willcox Smith
Autor	Charles Perrault, Frații Grimm
Țara primei apariții	Europa
Gen	basm
Modifică date / text

Scufița Roșie este un basm din folclorul european despre o tânără fată și un lup mare și rău. Povestea are mai multe variante. A fost culeasă de folcloristul Charles Perrault (cu denumirea Le Petit Chaperon Rouge) și de Frații Grimm (Rotkäppchen). Povestea are numărul 333 în sistemul de clasificare Aarne-Thompson a poveștilor.^[1]

Poveste

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Scufița Roșie este o fetiță care este trimisă de mama ei cu merinde aflate într-un coșuleț la bunica ei care are casa în pădure. Copila pierde noțiunea timpului și, tot culegând flori, se abate din drum. În pădure se întâlnește cu Lupul, personaj negativ, care, ademenit de mirosul încântător al bucatelor din coșul fetei, o urmărește până la casa bunicii. Ajuns înaintea Scufiței, Lupul o mănâncă pe bunică și se îmbracă cu hainele ei, așezându-se în pat. Scufița ajunge la căsuța cu pricina și bate la ușă. Lupul își preface vocea și o poftește înăuntru. După o serie de întrebări prin care fata dorește să se convingă că cea din pat este chiar bunica ei, se lasă ademenită, iar Lupul o înghite și pe ea.

Aici se termină povestea lui Charles Perrault. Urmează o morală (în versuri) în care fetele tinere primesc sfaturi despre cum ar trebui să învețe să distingă „lupii răi” din societate.

În versiunea fraților Grimm morala lipsește, iar poveștii i se adaugă un happy-end în care un vânător aflat întâmplător în apropiere, auzind sforăiturile Lupului, intră în casa bunicii. El își dă seama imediat de cele petrecute și ia o foarfecă mare și taie burta Lupului ca să le scape pe cele două nefericite, Scufița și bunica ei, care abia mai respirau în burta animalului și umple burta lupului cu pietre. Fericiți, iau masa împreună și se înfruptă din bucatele aduse de Scufița Roșie.

Interpretări

În afară de atenționarea evidentă cu privire la discuțiile cu străinii, există numeroase interpretări ale basmului clasic, multe dintre ele având o tentă sexuală.^[2]

Ciclul natural

Folcloriștii și antropologii culturali, cum ar fi P. Saintyves și Edward Burnett Tylor, au văzut „Scufița Roșie” în termenii miturilor solare și a altor cicluri care apar în mod natural. Gluga ei roșie ar putea reprezenta soarele strălucitor care este înghițit în cele din urmă de noaptea teribilă (lupul), iar variantele în care este tăiată din burta lupului reprezintă zorii.^[3] În această interpretare, există o legătură între lupul din această poveste și Sköll, lupul din mitologia nordică care va înghiți Soarele personificat la Ragnarök, sau Fenrir.^[4] Alternativ, povestea ar putea fi despre anotimpul primăverii sau despre luna mai, ilustrând scăparea din iarnă.^[5]

Rit

Povestea a fost interpretată ca un rit al pubertății, având o origine preistorică (uneori o origine care provine dintr-o epocă matriarhală anterioară).^[6] Fata, plecând de acasă, intră într-o stare liminară și, trecând prin actele poveștii, se transformă în femeie adultă prin actul ieșirii din stomacul lupului.^[7]

Conotații erotice

O analiză sexuală a poveștii poate include, de asemenea, conotații negative în ceea ce privește violul sau răpirea. În lucrarea Against Our Will, Susan Brownmiller descrie basmul ca fiind o ilustrare a violului.^[8] Multe relatări revizioniste se concentrează pe împuternicire și o înfățișează pe Scufița Roșie sau pe bunica apărându-se cu succes împotriva lupului.^[9]

Astfel de povestiri prezintă o oarecare asemănare cu poveștile „mirelui animal”, cum ar fi Frumoasa și Bestia sau Prințul broscoi, dar în timp ce eroinele din acele povești îl transformă pe erou în prinț, Scufița Roșie îi dezvăluie fetei că are o natură sălbatică precum cea a eroului.^[10] Aceste interpretări refuză să o caracterizeze pe Scufița Roșie ca fiind o victimă; sunt povești de împuternicire feminină.

Rolul de gen variază în funcție de nivelul profesional și de genul artistului care ilustrează aceste personaje. În general, artiștii profesioniști nu implică o intenție sexuală între personaje și produc ilustrații potrivite pentru familii.^[11][12]

Note

Vezi și

• Red Hot Riding Hood
• Scufița Roșie (film din 2011)
• Once Upon a Time

Legături externe

Materiale media legate de Scufița Roșie la Wikimedia Commons

• Scufița Roșie la Internet Movie Database
• A three dimensional book of Little Red Riding Hood ^{[nefuncțională]} - created by Jan Hogan and held by the Australian Library of Art, State Library of Queensland
• SurLaLune Fairy Tale Pages: The Annotated Little Red Riding Hood. Arhivat în 30 decembrie 2006, la Wayback Machine.
• Little red Riding Hood felt Board Story^{[nefuncțională]} from Felt Works Arhivat în 24 iulie 2011, la Wayback Machine.
• Scufita Rosie pe YouTube
• Another collection of different versions of Little Red Riding Hood.
• A free online video of Little Red Riding Hood.
• Homepage of the Little Red Riding Hood Project Arhivat în 18 ianuarie 2007, la Wayback Machine.
• Terri Windling's 'The Path of Needles or Pins: Little Red Riding Hood' autor ?? :) :* :( :D :P
• Catherine Orenstein's 'Dances with Wolves' from Ms. magazine. Arhivat în 14 noiembrie 2013, la Wayback Machine. - a shorter article on the history of LRRH (by the author of a book on subject).
• Olivier Dezutter's 'Little Red Riding Hood : a Story of Women at the Crossroads' - an article concerning different stories and images of LRRH.
• The Disney version of Little Red Riding Hood Arhivat în 13 ianuarie 2013, la Wayback Machine. at The Encyclopedia of Disney Animated Shorts Arhivat în 13 ianuarie 2013, la Wayback Machine.
• Full text to Little Red-Riding-Hood from "The Fairy Book" Arhivat în 22 septembrie 2008, la Wayback Machine.
• Versiune românească a basmului și ilustrații de Otto Kubel
• Original versions and psychological analysis of Little Red Riding Hood
• fr Little Red Riding Hood, audio version
• fr eBook Le Petit Chaperon Rouge with sound and modern pictures, Zabouille éditions

v • d • m Frații Grimm (Jacob și Wilhelm) Basme „Albă ca zăpada” „Căsuța din pădure” „Cei doisprezece frați” „Cenușăreasa” „Cizmarul și spiridușii” „Croitorașul cel viteaz” „Fata morarului” „Frumoasa adormită” „Hänsel și Gretel” „Iepurele și ariciul” „Lupul și cei șapte iezi” „Lupul și vulpea” „Muzicanții din Bremen” „Osul cântător” „Pasărea de aur” „Prieteșugul dintre șoarece și pisica” „Prințul fermecat” „Rapunzel” „Scufița Roșie” Lucrări Kinder- und Hausmärchen Deutsche Sagen Deutsche Mythologie Deutsches Wörterbuch (Dicționarul Fraților Grimm) Altele Legea lui Grimm Göttinger Sieben Frații Grimm (film) Charles Perrault Ecranizări Albă ca Zăpada și cei șapte pitici (1937) Albă ca Zăpada și cei șapte pitici (1955) Frumoasa adormită (1959) Pomișorul fermecat (1957)

v • d • m Opera literară a lui Charles Perrault Lucrări Histoires ou contes du temps passé (1697) Griselidis (1695) Les Souhaits ridicules (1695) Basme „Barbă albastră” (1697) „Cenușăreasa” (1697) „Frumoasa adormită” „Motanul încălțat” (1697) „Scufița Roșie” (1697) „Tom Degețel” Altele Marie-Jeanne L'Héritier Frații Grimm Ecranizări Piele de măgar (1970)