Mulțime conexă

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
  • Trebuie pus(ă) în formatul standard. Marcat din mai 2014.
  • Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din mai 2014.

 Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.

O mulțime este conexă într-un spațiu topologic dacă nu este reuniunea a două mulțimi nevide deschise și disjuncte. Folosind limbajul obișnuit, o mulțime conexă poate fi descrisă ca fiind o mulțime formată dintr-o singură bucată. De exemplu, intervalele de numere reale sunt mulțimi conexe.

Definiții și caracterizări

Fie (S,d) un spațiu metric.
Se spune despre o mulțime A   {\displaystyle A\subset \ } S că este conexă dacă în S nu există două mulțimi deschise D1 și D2 astfel încât

D 1 A , D 2 A , D 1 D 2 = , D 1 D 2 A {\displaystyle D_{1}\cap A\neq \emptyset ,D_{2}\cap A\neq \emptyset ,D_{1}\cap D_{2}=\emptyset ,D_{1}\cup D_{2}\supseteq A}
  • O mulțime care nu este conexă se numește neconexă. O mulțime deschisă și conexă se numește domeniu.

Dacă o mulțime este conexă într-un spațiu topologic atunci spațiul respectiv este un spațiu topologic conex.

  • O multime A R {\displaystyle A\subseteq \mathbb {R} } este conexă dacă și numai dacă este interval.
  • O mulțime nevidă A S {\displaystyle A\subseteq S} a unui spațiu metric este conexă dacă și numai dacă orice funcție continuă de forma f : A { 0 , 1 } {\displaystyle f:A\to \{0,1\}} este constantă.

Altfel spus, o mulțime A {\displaystyle A} este conexă dacă și numai dacă A {\displaystyle A} nu se poate reprezenta ca reuniunea a două mulțimi deschise relativ la A {\displaystyle A} , disjuncte și nevide. Din acest motiv, mulțimile conexe se mai numesc și mulțimi dintr-o singură bucată.

  • Aderența oricărei mulțimi conexe este o mulțime conexă.
  • Fie Á o familie de mulțimi conexe în (S,d) a cărei intersecție este nevidă. Atunci reuniunea sa este de asemenea o mulțime conexă în (S,d).
  • Dacă x S {\displaystyle x\in S} , atunci clasa de echivalență care îl conține pe x se numește componenta conexă a punctului x și se notează cu Cx.

Evident, dacă (S,d) este un spațiu topologic conex atunci Cx=S pentru orice x S {\displaystyle x\in S} .

  • Fie T o mulțime deschisă în spațiul topologic (S,d). Atunci T este neconvexă dacă și numai dacă există două mulțimi nevide, deschise și disjuncte T1 și T2 cu T = T 1 T 2 {\displaystyle T=T_{1}\cup T_{2}} .
  • Fie F o mulțime închisă în spațiul topologic (S,d). Atunci F este neconvexă dacă și numai dacă există două mulțimi nevide, disjuncte și închise F1 și F2 cu F = F 1 F 2 {\displaystyle F=F_{1}\cup F_{2}} .

Exemple

  • Mulțimea vidă și mulțimile formate dintr-un singur element (singletoanele) sunt conexe în orice spațiu topologic.
  • Mulțimea A={0,1} din R {\displaystyle \mathbb {R} } nu este conexă deoarece există, de exemplu, mulțimile deschise D 1 = ( , 1 2 ) {\displaystyle D_{1}=(-\infty ,{\frac {1}{2}})} și D 2 = ( 1 3 , ) {\displaystyle D_{2}=({\frac {1}{3}},\infty )} astfel încât

D 1 A , D 2 A , D 1 D 2 = , D 1 D 2 A {\displaystyle D_{1}\cap A\neq \emptyset ,D_{2}\cap A\neq \emptyset ,D_{1}\cap D_{2}=\emptyset ,D_{1}\cup D_{2}\supseteq A} .

  • Dacă db este topologia banală pe S atunci (S,db) este un spațiu topologic conex.
  • Dacă pe R {\displaystyle \mathbb {R} } se consideră topologia discretă t0, atunci ( R {\displaystyle \mathbb {R} } , t0) nu este un spațiu topologic conex.
  • Mulțimea (hiperbola)

H = { ( x , y ) R 2 : x 2 y 2 = 1 } {\displaystyle H=\{(x,y)\in \mathbb {R} ^{2}:x^{2}-y^{2}=1\}} nu este conexă în ( R 2 {\displaystyle \mathbb {R} ^{2}} , d) căci mulțimile deschise D 1 = { ( x , y ) R 2 : x > 0 } {\displaystyle D_{1}=\{(x,y)\in \mathbb {R} ^{2}:x>0\}} și D 2 = { ( x , y ) R 2 : x < 0 } {\displaystyle D_{2}=\{(x,y)\in \mathbb {R} ^{2}:x<0\}} au proprietățile
( 1 , 0 ) D 1 H , ( 1 , 0 ) D 2 H , D 1 D 2 = , D 1 D 2 H {\displaystyle (1,0)\in D_{1}\cap H,(-1,0)\in D_{2}\cap H,D_{1}\cap D_{2}=\emptyset ,D_{1}\cup D_{2}\supseteq H} .

Bibliografie

  • Mihail Megan, Analiză matematică, volumul I, Editura Mirton, Timișoara,1999,pag.152-160
  • Nicolae Cotfas, Liviu Adrian Cotfas, Elemente de analiză matematică, Editura Universității din București, București, 2010, pp. 82-87.

Legături externe

  • http://fpcm5.fizica.unibuc.ro/~ncotfas/Elemente-de-Analiza-Matematica.pdf Arhivat în , la Wayback Machine.

Vezi și