Jitnicer

Jitnicer este un termen care desemna o dregătorie în Evul Mediu românesc care se ocupa de depozitele de grâne.

Prima menționare a acestei dregătorii a fost într-un text din 1558, cu referire la o „Cruce dăruită m-rii Neamț de Cârstea jitnicerul Sucevei și soția lui Maria”.[1]

În sec. al XVI-lea jitnicerul figura printre „slugile domnești”, nu printre dregători. În sec. al XVII-lea jitnicerul ajunge mare dregător – al 7-lea mare dregător din starea I a boierilor de divan, după marele sluger și înaintea marelui pitar (Dimitrie Cantemir). În sec. al XVIII-lea, rangul marelui jitnicer era acela de boier de clasa a II-a, fiind al 17-lea din această categorie. Atribuțiile lui erau în legătură cu strângerea, păstrarea și distribuirea cerealelor după necesități. În sec. al XIX-lea marele jitnicer a rămas boier fără dregătorie, adică numai cu titlu.[2]

Note

  1. ^ Nicolae Iorga, Contribuțiuni la istoria bisericii noastre, București, 1912, p. 12.
  2. ^ Instituții feudale din Țările Române. Dicționar, p. 256

Bibliografie

  • Stoicescu, Nicolae (), Dicționar al Marilor Dregători din Țara Românească și Moldova în sec. XIV-XVII, București: Editura enciclopedică română, p. 8 


v • d • m
Ierarhia politică în Moldova și Țara Românească
Domnia și bănia
Domn  • Domnii Țării Românești  • Domnii Moldovei  • Ban
Dregătorii
armaș  • cămăraș  • căpitan  • clucer  • comis  • hatman  • ispravnic  • ispravnic al scaunului București  • jitnicer  • logofăt  • logofăt de vistierie  • medelnicer  • paharnic  • pârcălab  • pitar  • portar  • postelnic  • serdar  • sluger  • spătar  • staroste de Cernăuți  • staroste de Putna  • stolnic  • șetrar  • vistiernic  • vornic  • vornic al Țării de Jos  • vornic al Țării de Sus
Pârcălabi de
Cetatea Albă  • Chilia  • Hotin  • Lăpușna  • Neamț  • Orhei  • Poenari  • Roman  • Suceava