Doina Melinte

Doina Melinte
Date personale
Născută (67 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Hudești, Botoșani, România[4][5] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiesemifondistă[*]
atletă[*]
politiciană Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Înălțime171 cm  Modificați la Wikidata
Greutate59 kg  Modificați la Wikidata
ȚarăRomânia  Modificați la Wikidata
Sportatletism  Modificați la Wikidata
Titluri și realizări
Jocuri olimpiceJocurile Olimpice de vară din 1992
Jocurile Olimpice de vară din 1988
Jocurile Olimpice de vară din 1984
Jocurile Olimpice de vară din 1980  Modificați la Wikidata
Medalii
Jocurile Olimpice
Aur Los Angeles 1984 800 metri
Argint Los Angeles 1984 1500 metri
Campionate Mondiale
Bronz Roma 1987 1500 m
Campionate Mondiale în sală
Aur Indianapolis 1987 1500 m
Aur Budapesta 1989 1500 m
Campionate Europene
Bronz Stuttgart 1986 1500 m
Campionate Europene în sală
Aur Milano 1982 800 m
Aur Pireu 1985 1500 m
Aur Budapesta 1988 1500 m
Aur Haga 1989 800 m
Aur Glasgow 1990 1500 m
Argint Göteborg 1984 800 m
Bronz Genova 1992 1500 m
Modifică date / text Consultați documentația formatului
La Universiada din 1981

Doina Melinte (născută Doina Beșliu; n. , Hudești, Botoșani, România) este o atletă și antrenoare română de atletism, campioană olimpică, mondială, europeană și națională, care s-a distins mai ales în atletismul de semifond.

Biografie

Doina Melinte s-a născut ca Doina Ofelia Beșliu în localitatea Hudești, județul Botoșani, într-o familie cu 3 copii.[6] A urmat cursurile școlii primare în comuna natală și și-a continuat apoi studiile la Câmpulung Moldovenesc, după care a fost admisă la Liceul Economic din Bistrița, secția contabilitate.[7] In copilărie Doina Beșliu dorea să devină balerină, iar mai târziu a jucat handbal. Cariera in domeniul atletismului a început-o, după ce s-a distins într-un semimaraton al orașului și a atras atenția celui care a devenit primul ei antrenor de atletism, Ioan Zanca. [8] În 1979 ea a terminat studii la Institutul superior de educație fizică din Suceava, la Facultatea de tehnologie și pedagogie, secția sport. În acea vreme i-a fost un timp antrenor Dorin Melinte, care a devenit ulterior partenerul ei de viață.După absolvire, ea a fost primită în lotul național de atletism al României.[8] În anii 1979-1983 ea a fost profesoară de educație fizică. În 1983 Doina Melinte a absolvit Școala de Antrenori, devenind antrenor categoria I atletism, iar în 1983-1990 a lucrat ca antrenoare la Bacău. 1993 a devenit licențiată a Academiei Naționale de Educație Fizică și Sport din București, specializarea Educație fizică, direcția de aprofundare atletism.[8]

În 2005 Doina Melinte a terminat titlul de master in administratie publică la Scoala Superioară de Studii Politice și de Administrație din București, iar la 26 octombrie 2009 a terminat doctoratul la Universitatea de Educație Fizică și Sport din București si la Institutul Național de Educație fizică și Sport al Republicii Moldova din Chișinău, cu tema "Modelarea pregătirii sportivelor de elită mondială în probele atletice de semifond"[8] În cursul carierei sale sportive, i-au fost antrenori, in afară de Ioan Zanca (1076-1972), Ion Dima (1976-1978), Ion Puică (1979-1980), Nicolae Mărășescu (1981-1983), Dorin Melinte (1984-1989). Începând din 1990 și până la retragerea ei din sportul competițional Melinte a fost propria ei antrenoare.[8] Începând din 1993 a fost membră a Comitetului olimpic al României.[8] În 1996-2003 a fost membru in Consiliul municipiului Bacău.[8]

Performanțele sportive și continuarea carierei

Ea este multiplă campioană națională în probele de 800 m și 1500 m.[9] A participat la patru ediții ale Jocurilor Olimpice, în 1980, în 1984, în 1988 și în 1992. A câștigat aurul olimpic la Los Angeles în 1984 în proba de 800 m cu un timp de 1:57,60 și argintul olimpic, la aceeași olimpiadă, în proba de 1500 m cu un timp de 4:03,76. Atleta este dublă campioană mondială în sală (1987 și 1989) și a câștigat de cinci ori medalia de aur la campionatele europene în sală (1982, 1985, 1988, 1989 și 1990).[10]

În plus, ea este medaliată cu bronz la Campionatul Mondial de Atletism din 1987 și la Campionatul European de Atletism din 1986 la 1.500 m.[11] Are patru medalii la Jocurile Mondiale Universitare din 1981 și 1983, una de aur, două de argint și una de bronz. A reușit să stabilească patru recorduri mondiale, dintre care unul dintre cele mai longevive recorduri, este cel înregistrat în anul 1990 la proba de o milă, cu un timp de 4:17,13. Recordul a fost bătut după 26 ani, în anul 2018, de către etiopiana Genzebe Dibaba,[12] născută în anul 1991, adică la un an după recordul Doinei Melinte.

În 2000 i-a fost conferit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Comandor[13] și în 2004 a primit Ordinul Meritul Sportiv clasa I.[14] Atât orașul Bacău cât și județul Bacău i-au conferit titlul de cetățean de onoare.[15]

Doina Melinte a fost deputat român în legislatura 1990-1992, aleasă fiind în județul Bacău pe listele partidului FSN.[16] Din 1993 până în 2009 a fost director al Direcției Județene pentru Tineret și Sport Bacău. În plus, în perioada 2005-2009 a fost vicepreședinte al Federației Române de Atletism. Apoi a devenit secretar de stat din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului.[17] Din 2010 până în 2012 a fost președinte al Autorității Naționale pentru Sport și Tineret tot cu rang de secretar de stat.[18] Apoi a fost numită vicepreședinte al Agenției Naționale Antidoping.[8]

  • În anii '80
    În anii '80
  • La Jocurile Olimpice din 1984
    La Jocurile Olimpice din 1984
  • Doina Melinte și Paula Ivan la Golden Gala din 1989
    Doina Melinte și Paula Ivan la Golden Gala din 1989

Realizări

An Competiție Locație Loc Eveniment Note
1980 Jocurile Olimpice Moscova, URSS 13 800 m 2:00,8
1981 Universiada București, România 1 800 m 1:57,81
2 1500 m 4:05,74
1982 Campionatul European în sală Milano, Italia 1 800 m 2:00,39
Campionatul European Atena, Grecia 6 800 m 1:59,65
9 1500 m 4:08,49
1983 Campionatul European în sală Budapesta, Ungaria 4 800 m 2:02,70
Campionatul Mondial de Cros Gateshead, Anglia 15 4,072 km 14:15
5 echipe
Universiada Edmonton, Canada 3 800 m 1:59,93
2 1500 m 4:07,34
Campionatul Mondial Helsinki, Finlanda 6 800 m 2:00,13
6 1500 m 4:04,42
1984 Campionatul European în sală Göteborg, Suedia 2 800 m 1:59,81
Jocurile Olimpice Los Angeles, Statele Unite 1 800 m 1:57,60
2 1500 m 4:03,76
1985 Campionatul European în sală Pireu, Grecia 1 1500 m 4:02,54
1986 Campionatul European Stuttgart, Germania 3 1500 m 4:02,44
3000 m NT
1987 Campionatul Mondial în sală Indianapolis, Statele Unite 1 1500 m 4:05,68
Campionatul Mondial Roma, Italia 3 1500 m 3:59,27
1988 Campionatul European în sală Budapesta, Ungaria 1 1500 m 4:05,77
Jocurile Olimpice Seoul, Coreea de Sud 9 1500 m 4:02,89
1989 Campionatul European în sală Haga, Olanda 1 800 m 1:59,89
Campionatul Mondial în sală Budapesta, Ungaria 1 1500 m 4:04,79
Cupa Mondială Barcelona, Spania 3 800 m 1:56,65
1990 Campionatul European în sală Glasgow, Marea Britanie 1 1500 m 4:09,73
Campionatul European Split, Iugoslavia 6 1500 m 4:10,91
1991 Campionatul Mondial în sală Sevilla, Spania 4 1500 m 4:06,65
Campionatul Mondial Tokio, Japonia 4 1500 m 4:03,19
1992 Campionatul European în sală Genova, Italia 3 1500 m 4:06,90
Jocurile Olimpice Barcelona, Spania 1500 m NT

Recorduri personale

Probă Performanță Dată Locație
800 m 1:55,05 RN 1 august 1982 București
1500 m 3:56,7h 12 iulie 1986 București
3000 m 8:37,11 15 iunie 1986 București
800 m în sală 1:59,00 RN 8 februarie 1987 Budapesta
1500 m în sală 4:00,27 RN 9 februarie 1990 East Rutherford
milă în sală 4:17,14 RE 9 februarie 1990 East Rutherford

Note

  1. ^ a b Doina MELINTE (în engleză) 
  2. ^ a b Doina Melinte, banca de date a Asociației Internaționale a Federațiilor de Atletism[*] 
  3. ^ a b Olympedia 
  4. ^ DOINA OFELIA MELINTE 
  5. ^ Doina Beșliu-Melinte (în engleză) 
  6. ^ Doina Melinte, balerină, Libertatea, 11 noiembrie 2012
  7. ^ MELINTE: „Și în atletism sunt aranjamente“, Evenimentul zilei, 30 ianuarie 2009
  8. ^ a b c d e f g h Documentar redactat de Alexandru Cojocaru si alții, Agerpres, Campioana de atletism Doina Melinte împlinește 65 ani 27 decembrie 2021
  9. ^ ROMANIAN CHAMPIONSHIPS (în engleză), gbrathletics.com
  10. ^ DOINA OFELIA MELINTE, Comitetul Olimpic și Sportiv Român
  11. ^ EUROPEAN ATHLETICS CHAMPIONSHIPS - STUTTGART 1986 (în engleză)
  12. ^ România, fără record mondial » Performanța realizată de Doina Melinte în 1990 a fost doborâtă, Gazeta Sporturilor, 19 februarie 2016
  13. ^ DECRET nr. 563 din 1 decembrie 2000, MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 16 decembrie 2000
  14. ^ Decretul nr. 1071/2004 privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Sportiv[nefuncțională], Monitorul Oficial, Partea I nr. 1176 din 13 decembrie 2004
  15. ^ CV MELINTE DOINA OFELIA Arhivat în , la Wayback Machine., Agenția Națională Anti-Doping
  16. ^ Doina-Ofelia MELINTE Arhivat în , la Wayback Machine., Camera Deputaților
  17. ^ Doina Melinte îi ia locul lui Octavian Bellu în Ministerul Tineretului Sportului, Jurnalul Național, 31 iulie 2009
  18. ^ VICEPREȘEDINTE Arhivat în , la Wayback Machine., Agenția Națională Anti-Doping

Legături externe

Materiale media legate de Doina Melinte la Wikimedia Commons

v  d  m
Campioane olimpice la 800 m alergare

1928: Lina Radke-Batschauer | 1960: Liudmila Șevțova | 1964: Ann Elizabeth Packer | 1968: Madeline Manning | 1972: Hildegard Falck | 1976: Tatiana Kasankina | 1980: Nadejda Olizarenko | 1984: Doina Melinte | 1988: Sigrun Wodars | 1992: Ellen van Langen | 1996: Svetlana Masterkova | 2000: Maria Mutola | 2004: Kelly Holmes | 2008: Pamela Jelimo | 2012: Caster Semenya | 2016: Caster Semenya | 2020: Athing Mu

v  d  m
Campioane mondiale în sală la 1500 m

1985: Elly van Hulst | 1987: Doina Melinte | 1989: Doina Melinte | 1991: Liudmila Rogaciova | 1993: Ekaterina Podkopaeva | 1995: Regina Jacobs | 1997: Ekaterina Podkopaeva | 1999: Gabriela Szabó | 2001: Hasna Benhassi | 2003: Regina Jacobs | 2004: Kutre Dulecha | 2006: Iulia Fomenko | 2008: Gelete Burka | 2010: Kalkidan Gezahegne | 2012: Genzebe Dibaba | 2014: Abeba Aregawi | 2016: Sifan Hassan | 2018: Genzebe Dibaba | 2022: Gudaf Tsegay | 2024: Freweyni Hailu

v  d  m
Campioane europene în sală la 800 m

1966: Zsuzsa Szabó | 1967: Karin Kessler | 1968: Karin Burneleit | 1969: Barbara Wieck 1970: Maria Sykora | 1971: Hildegard Falck | 1972: Gunhild Hoffmeister | 1973: Stefka Iordanova | 1974: Elżbieta Katolik | 1975: Anita Barkusky | 1976: Nikolina Ștereva | 1977: Jane Colebrook | 1978: Ulrike Bruns | 1979: Nikolina Ștereva | 1980: Jolanta Januchta | 1981: Hildegard Ullrich | 1982: Doina Melinte | 1983: Svetlana Kitova | 1984: Milena Matějkovičová | 1985: Ella Kovacs | 1986: Sigrun Ludwigs | 1987: Christine Wachtel | 1988: Sabine Zwiener | 1989: Doina Melinte | 1990: Liubov Gurina | 1992: Ella Kovacs | 1994: Natalia Duhnova | 1996: Patricia Djaté-Taillard | 1998: Ludmila Formanová | 2000: Stephanie Graf | 2002: Jolanda Čeplak | 2005: Larisa Cijao | 2007: Oksana Zbroșek | 2009: Maria Savinova | 2011: Jenny Meadows | 2013: Natalia Lupu | 2015: Selina Büchel | 2017: Selina Büchel | 2019: Shelayna Oskan-Clarke | 2021: Keely Hodgkinson | 2023: Keely Hodgkinson

v  d  m
Campioane europene în sală la 1500 m

1971: Margaret Beacham | 1972: Tamara Panghelova | 1973: Ellen Tittel | 1974: Tonka Petrova | 1975: Natalia Andrei | 1976: Brigitte Kraus | 1977: Mary Stewart | 1978: Ileana Silai | 1979: Natalia Mărășescu | 1980: Tamara Koba | 1981: Agnese Possamai | 1982: Gabriella Dorio | 1983: Brigitte Kraus | 1984: Fița Lovin | 1985: Doina Melinte | 1986: Svetlana Kitova | 1987: Sandra Gasser | 1988: Doina Melinte | 1989: Paula Ivan | 1990: Doina Melinte | 1992: Ekaterina Podkopaeva | 1994: Ekaterina Podkopaeva | 1996: Carla Sacramento | 1998: Theresia Kiesl | 2000: Violeta Szekely | 2002: Ekaterina Puzanova | 2005: Elena Iagăr | 2007: Lidia Chojecka | 2009: Anna Alminova | 2011: Elena Arjakova | 2013: Abeba Aregawi | 2015: Sifan Hassan | 2017: Laura Muir | 2019: Laura Muir | 2021: Elise Vanderelst | 2023: Laura Muir

Control de autoritate